ACUM 14 ANI/De ce i-a vrut Teodor Meleşcanu "ţigani"
05/03/2009
de Monica Iordache Apostol
de Monica Iordache Apostol
Fostul ministru de Externe, Teodor Meleşcanu, lămureşte contextul în care s-a propus pentru prima dată înlocuirea termenului "ţigan" cu cel de "rom".
Legi pentru dezrobirea ţiganilor,nu a romilor
Sociologul Vasile Zărnescu: Românii, confundaţi cu rromii fiindcă vorbesc "romanes(te)"
ION ANTONESCU/Cum e românul "rom" în actele de identitate
DAILY TELEGRAPH, DESPRE ŢIGANII DIN SIBIU/Gipsy la Londra, rom la Bucureşti
SUSŢINERE PENTRU CAMPANIA JURNALUL/"De ce ţigani şi nu romi?"
"Se dau mari pe posturi, dar ce-au făcut pentru ţigani?"
Şi romii se ţigănesc între ei
Florin Cioabă, despre comunitatea ţiganilor: "Noi ne-am schimbat numele ca Miliţia după Revoluţie!"
ARTA CULINARĂ ŞI DUBLUL LIMBAJ/ Romii atentează la muşchiul ţigănesc
CAMPANIA JURNALULUI NAŢIONAL/“Cuvântul rom este un neologism”
În 1993, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a recomandat tuturor ţărilor membre să folosească în documentaţia oficială termenul "roma" pentru a denumi această comunitate, spune Meleşcanu. În acea perioadă, România nu era membră a Consiliului Europei, aşa că recomandarea nu ne viza în mod direct. "Noi am avut statut de invitat la reuniunea la care s-a votat recomandarea, în condiţiile în care România era deja în procedurile de aderare la acest organism. În virtutea acestui lucru, şi România a analizat aplicarea acelei recomandări care făcea ca în documentele româneşti să fie folosit termenul «rom»", a explicat Meleşcanu. Propunerea înaintată Consiliului Europei de schimbare a numelui etniei a venit din partea organizaţiilor de ţigani din diferite ţări, care au făcut un lobby intens pentru acest lucru, precizează fostul ministru de Externe.
În 1995, Teodor Meleşcanu a înaintat un memorandum către premierul de la acea vreme, Nicolae Văcăroiu, în care preciza că noua denumire a unei etnii extinsă pe tot continentul va determina confundarea ei cu românii şi România.
CONTEXT ELECTORAL
"Am atras atenţia asupra pericolului de a fi confundaţi, lucru care ne va crea o mare problemă. Pe paşapoartele româneşti exista vocabula «ROM» înaintea numelui titularului paşaportului, care evident venea de la România. Un alt argument pe care l-am expus în memorandum era acela că majoritatea societăţilor cu capital de stat conţin în titulatură particula «rom»: Tarom, Rompetrol (la acea dată companie de stat - n.n.)", îşi expune Meleşcanu argumentaţia. Memorandumul nu a fost aprobat de premierul Nicolae Văcăroiu, dar a provocat o campanie de presă virulentă împotriva ministrului. "Ziarul România liberă a prezentat acel memorandum cu acuzaţia de xenofobie şi rasism. L-au dat în facsimil şi au provocat o anumită presiune publică, dar totul trebuie privit în contextul electoral, pentru că în 1996 erau alegerile", mai spune Meleşcanu. "Fiecare etnie are dreptul să se numească cum vrea, dar în acest caz riscăm să devenim victima unei confuzii de care şi noi avem dreptul să ne apărăm", încheie Meleşcanu, spunând că îşi menţine părerea pe care a expus-o în 1995.
În 1995, Teodor Meleşcanu a înaintat un memorandum către premierul de la acea vreme, Nicolae Văcăroiu, în care preciza că noua denumire a unei etnii extinsă pe tot continentul va determina confundarea ei cu românii şi România.
CONTEXT ELECTORAL
"Am atras atenţia asupra pericolului de a fi confundaţi, lucru care ne va crea o mare problemă. Pe paşapoartele româneşti exista vocabula «ROM» înaintea numelui titularului paşaportului, care evident venea de la România. Un alt argument pe care l-am expus în memorandum era acela că majoritatea societăţilor cu capital de stat conţin în titulatură particula «rom»: Tarom, Rompetrol (la acea dată companie de stat - n.n.)", îşi expune Meleşcanu argumentaţia. Memorandumul nu a fost aprobat de premierul Nicolae Văcăroiu, dar a provocat o campanie de presă virulentă împotriva ministrului. "Ziarul România liberă a prezentat acel memorandum cu acuzaţia de xenofobie şi rasism. L-au dat în facsimil şi au provocat o anumită presiune publică, dar totul trebuie privit în contextul electoral, pentru că în 1996 erau alegerile", mai spune Meleşcanu. "Fiecare etnie are dreptul să se numească cum vrea, dar în acest caz riscăm să devenim victima unei confuzii de care şi noi avem dreptul să ne apărăm", încheie Meleşcanu, spunând că îşi menţine părerea pe care a expus-o în 1995.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Aici scrieţi comentariile